Fiecare om la un anumit moment a avut de suferit. E şi firesc să ajungi în faţa durerii şi să o simţi pe propria piele.
Dar şi cei care au provocat-o, nepărat, o vor simţi la rândul lor.
Nu e vorba de karmă. E modul în care se manifestă viaţa omenească. Toţi avem de suferit.
Poate unii într-o măsură mai mare decât alţii. Nu pare just, dar viaţa îşi are planurile proprii şi nu duce cont de dorinţele noastre. Poate deveni aprigă brusc și în cel mai neaşteptat moment.
Totul părea perfect, dar într-o clipire devine sumbru şi trist.
Cel mai greu e să rămâi sobru în astfel de momente şi să acţionezi raţional.
Dacă motivul durerii e un alt om, ne dorim răzbunare. Vrem să-l plătim cu aceeaşi monedă.
Dar de astfel de lucruri are grijă însăşi viaţa.
Odată, acel om care te-a rănit va suferi exact cum ai făcut-o şi tu.
E o simplă proprietate a energiei. Primeşte ceea ce oferi.
Poţi numi aceasta coincidenţă, karmă, sau pur și simplu omului i se întoarce ce oferă. Şi odată acest om îşi va primi pedeapsa pe merit – acasă, la serviciu, în societate.
Şi doar atunci când se va simţi mizerabil şi neajutorat, ofensat şi singur, va înţelege greşelile sale anterioare.
Ştii care va fi atunci diferenţa dintre tine şi el?
Creşterea personală. Oamenii răi fac lucruri urâte altora pentru că ei nu învaţă din propria experienţă. Pe când tu, rămânând calm şi indiferent – creşti.
Ei nu vor cunoaşte cum trebuie primită şi tratată realitatea. Ei se vor frige de multe ori până vor înţelege focul.
Din acest motiv nu trebuie să îţi faci griji şi să te consumi. Nu crede că cei ce s-au purtat urât cu tine nu-şi vor lua pedeapsa. Nu considera că Universul s-a întors împotriva ta şi îţi joacă festa.
Pur şi simplu învaţă din emoţii, plăcute sau sfâşietoare.
Trăieşte durerea, plângi, ia tot bunul pe care îl poţi lua din ea şi renaşte ca o pasăre Phoenix.
Sursă text: devorbacutine.eu
Discussion about this post